miercuri, 30 decembrie 2015

Ce cred eu despre reactivarea umilinţei împotriva Armatei Române- activă şi de rezerva?

Stimati camarazi Români Patrioţi,
Am tot fost întrebat în ultima vreme de foarte mulţi amici, ce cred eu despre reactivarea umilinţei împotriva Armatei Române- activă şi de rezerva?
   De la bun început vă spun că nu am nimic cu modul de calcul al pensiilor militare de stat, ci doar cu umilirea acestei categorii sociale.
   Iniţial, guvernul USL (guvern aparut in urma votului majoritar al Poporului) a reparat nedreptatea făcută militarilor prin Legea nr.223/2015 unde s-a revenit la pensiile militare si în care s-a stabilit procentajul de bază la 80%. Dupa acest model, Parlamentul a modificat şi aprobat şi alte legi pentru alte categorii sociale: magistraţi şi procurori, diplomaţi, aviatori(piloţi) şi personal navigant,medici, profesori, etc...
   Ei bine, după venirea guvernului Cioloş s-a dat imediat Ordonanţa NECONSTITUŢIONALĂ nr 57/2015 privind indexarea actualelor pensii pentru militari şi de tăiere a viitoarelor pensii militare-reducere a coeficientului de calcul la 65%. De menţionat că este singura categorie socială căreia i se aplică această corecţie. restul ramanand cu 80%.
    Studiind un document primit recent (pe care îl are şi statul român  dar îl ascunde Poporului– scuze, nu pot să sciu cu litere mari când mă refer la această colonie care ne vinde şi ne omoară cu fiecare clipă ce trece) am găsit răspunsul la întrebarea ce ne frământă.  Se doreşte distrugerea totală a forţei armate a Ţării pentru a nu mai fi capabilă de ripostă şi a se indeplini cât mai repede şi mai uşor prevederile Pactului Germania-Rusia privind Europa de Est din septembrie 1990 .
Nu mă credeţi? Analizaţi singuri „Raportul comisiei parlamentare privind evenimentele din decembrie 1989" şi daţi-vă singuri răspunsul la întrebarea: Al cui este acest guvern, pe cine reprezintă el? Desigur este cineva care şi l-a asumat (vreau guvernul meu). Dar el al cui este?
   Daca nu aveti timp, prezint mai jos paragraful cu pricina:
În publicaţia britanică „Intelligent Digest” reluate în ziarul „Adevărul” din 08 decembrie 1993, cu ocazia împlinirii a 51 de ani de la semnarea pactului Ribentrop-Molotov, în luna septembrie 1990, la Geneva, reprezentanţi de primă mărime din Germania şi URSS au avut o convorbire în mod discret unde cele două mari puteri au pus la punct o nouă împărţire a Europei de Est.
Revista britanică are un tiraj restrâns, se distribuie pe bază de abonament, iar informaţiile sale sunt pretinse confidenţiale.
În text redactorul, şef – Joseph de Courey, descrie conţinutul prezumtivului act germano-rus.
Discuţiile purtate erau sub girul „Strict Secret” şi se refereau la influenţa asupra statelor din estul Europei, astfel revista respectiva relata:
„În sinteză, la discuţii, sovieticii au căzut de acord în următoarele chestiuni:
1. Să nu se opună divizării Cehoslovaciei.
2. Republica Cehă va deveni parte a sferei de influenţă economică a Germaniei cu scopul posibil de încorporare politică a regiunii în următorii 12-15 ani la Germania.
3. În schimb, Germania va compensa URSS-ul pentru daunele economice suferite prin pierderea influenţei în Europa de Est.
4. Ungariei i se va permite urmărirea scopului de a-şi recâştiga teritoriile pierdute după primul război mondial prin tratatul de la Trianon din 1920 (când Transilvania a fost încorporată în România. Ucraina transcarpatică şi teritoriile limitrofe Dunării au revenit Cehoslovaciei, iar Voivodina a trecut la Iugoslavia).
5. Germania va spori ajutorul economic acordat Ungariei pentru a asigura acolo un standard al vieţii mai ridicat decât cel din Slovacia, făcând astfel mai atrăgătoare ideea unificării Slovaciei cu Ungaria.
6. Să nu ridice obiecţii la divizarea Iugoslaviei, să fie de acord cu intrarea Croaţiei şi Slovaciei în sfera de interese economice a Germaniei şi să susţină unirea Ucrainei transcarpatice cu Ungaria, dacă naţionaliştii Ucrainei ar desfăşura „activităţi destructive”.
7. În afară de compensaţia economică pentru pierderile suferite, Germania se angajează să nu fie activă în chestiuni privind Ucraina şi statele baltice şi să nu le considere parte a sferei de influenţă economică a Germaniei”.
Pentru Moscova, înţelegerea conferă sprijin în creşterea şi câştigarea influenţei în Orientul Apropiat ca o compensare a pierderilor din Europa de Est.
În încheiere, revista remarcă: „Dacă această analiza este corectă, atunci perspectiva este a unei hegemonii Germane sprijinită de Rusia într-o Europă fără americani, combinată cu un nou val de presiuni din partea ruşilor pentru a obţine influenţă în Orientul Apropiat”. O astfel de perspectivă, după părerea noastră, va aduce numeroase necazuri ţărilor balcanice, atlantice şi mediteraneene.
Informaţia este confirmată şi de un diplomat sârb care relatează că: „Fostul Ministru de Externe al Italiei Dany de Michelis la înştiinţat pe omologul său iugoslav Dudimir Lanciar de existenţa unui acord secret de reîmpărţire a sferelor de influenţă între URSS şi Germania”.
Acest diplomat era primul consilier al Ambasadei Iugoslave la Bucureşti – Miloşi Vscebrka care a fost martor la aceasta discuţie neoficială.
Totodată acesta a mai adăugat „…că tratatul permite Ungariei să-şi recâştige teritoriile pierdute la Trianon.” („Adevărul” din 10-12 iunie 1995).
În legătură cu Malta, şeful D.S.S., gl. Vlad Iulian declara printre altele: „…în esenţă la Malta s-a discutat situaţia din România şi s-au trasat probleme cu privire la România. S-au împărţi: responsabilităţi cu privire la România şi cred ca v-am spus destul…” (declaraţie Iulian Vlad pag. 8-10)

RADU GOGU