Pensiile militarilor: loialitatea, un drum cu sens unic
Reducerile
la care Congresul SUA a supus bugetul Apărării se repecutează în
special asupra soldelor și a pensiilor plătite după retragerea
militarilor, scrie New York Times. Armata SUA este marcată și de o
reducere a numărului de militari. În acest an, numărul lor total a
scăzut de la 530.000 la 508.000, fiind programată o nouă reducere de
20.000 de militari pentru 2015. În acest ritm, armata SUA va ajunge să
numere 450.000 de militari în 2019, cea mai mica forță începând din anii
celui de Al Doilea Război Mondial.
În acest an au fost retrași din armata 1.188 de căpitani și 550 de maiori.
”Este vorba despre toată viața mea”
The
New York Times oferă exemplul căpitanului Elder Saintjuste, un imigrant
haitian care s-a înrolat în armată și a participat la trei misiuni în
Irak, unde a petrecut de două ori Crăciunul. Saintjuste a petrecut 20 de
ani în armată și a fost înștiințat că va fi retras, ca parte a
programului de reducere a numărului de militari. El a considerat că se
poate retrage cu o pensie de căpitan, însa s-a înșelat; pentru că nu a
avut acest grad suficienți ani, nu va primi decât o pensie de sergent,
adică 1.200 de dolari pe lună.
”Am
muncit, m-am sacrificat, mi-am riscat viata și ei m-au îndepărtat ca și
cum astea nu ar conta. Nu mi-am pierdut doar slujba, este ca și cum
soția te-ar părăsi brusc fără să-ți spună de ce o face. Este vorba
despre toată viața mea”, spune Sainjuste.
”Este
cultura noastră, familia noastră și limbajul nostru. Mulți dintre noi
sunt aici din anii liceului. Am dat totul, familiile noastre au dat
totul, iar ei nu ne-au întins decât mâna și ne-au spus ’Multumim’”,
spune căpitanul Bill Moore, care lucrează în domeniul informatiilor
militare.
Te recrutează cu tot felul de promisiuni
Mulți
dintre ofițerii trecuți acum pe linie moartă au un dosar impecabil și
nu își pot explica de ce tocmai ei au fost cei eliminați, având în
vedere că până în 2013 erau selectați ofițerii ce au comis abateri
disciplinare. Majoritatea celor de care armata SUA se debarasează acum
sunt ofițeri promovați în toiul războiului din Irak, atunci când mulți
căpitani tineri se retrăgeau din armată datorită epuizării și trebuiau
să fie înlocuiți. De aceea, majoritatea celor care sunt acum concediați
sunt militari care s-au oferit voluntari și doreau să urmeze o carieră
în armată. Sunt vizați însă și absolvenți de West Point (3 cazuri de
căpitani).
”Te
recrutează cu tot felul de promisiuni, fie ele beneficii sau ceva mai
confuz, ca faptul de a fi parte dintr-o instituție foarte importantă.
Îți sprijină familia și o obișnuiesc cu un anume stil de viață. Oamenii
devin parte a unei culturi cazone, izolate. Iar apoi îți iau toate
astea. Nu sunt suprinsă că se simt înșelați”, spune Beth Bailey,
profesor la Temple University.
Armata
încearcă să ofere compensații materiale, uneori de până la 100.000 de
dolari, și un preaviz de luni de zile, pentru a le permite militarilor
să-și găsească o slujbă în civilie. Căpitanii care au peste 20 de ani
vechime primesc o pensie plină, însă cei care nu au o vechime de opt ani
(atat este necesar pentru a te retrage cu gradul de căpitan) ies la
pensie cu gradul precedent, cel mai adesea sergent.
”Mă
pot trezi falită. Îmi ajutam fiica să-și plătească facultatea. Acum e
pe cont propriu. Nu m-as fi gândit la asta. Acum mă gândesc că armata
încearcă să economisească bani pe spinarea noastră”, spune Tawanna
Jamison, 43 de ani, căpitan de șapte ani, care va primi o pensie de
2.200 de dolari (de sergent) în loc de 4.500 de dolari (cea de capitan).
”În
Irak și Afganistan am sărit din avioane, m-am antrenat. Plecam atât de
devreme și mă întorceam acasă atât de târziu încât nu-mi vedeam familia
în timpul săptămânii și nu primesc nimic acum”, spune capitanul Nathan
Allen, interpret și ofițer de informații, care a muncit frecvent câte 15
ore pe zi, nu a asistat la nașterea copiilor fiind în misiune în
Afganistan și a cărui familie s-a mutat de 10 ori. Acum sotia lui are
nevoie de consiliere pentru a menține unită familia.
”Au
avut nevoie de noi să luptăm cu talibanii. Acum nu mai au nevoie și ne
retrag brusc sprijinul. Se pare că loialitatea este aici o stradă cu
sens unic”.
Economii de miliarde de dolari
Un
studiu al Pentagonului arată că Armata ar putea economisi intre 1,8 si
4,4 miliarde de dolari pe an daca ar majora beneficiile militarilor in
timpul carierei si nu atunci cand acestia se retrag, scrie The
Washington Post. Acum, Pentagonul cheltuieste 34% din buget pentru plata
soldelor si a pensiilor.
Sistemul
de retragere a militarilor americani s-a schimbat foarte putin in
ultimii 70 de ani si prevede o vechime de cel putin 20 de ani pentru o
pensie intreaga. Lideri de la Washington considera ca acest sistem nu
mai corespunde reducerii efectivelor, dupa razboaiele din Irak si
Afganistan. Insa tocmai aceasta stabilitate a sistemului a fost cea care
a atras un numar mare de voluntari sau ofiteri de cariera.
Veteranii ruși: ”Suntem aruncaţi de parcă am fi nişte prezervative folosite”
Într-un
articol publicat la începutul acestui an, Der Spiegel vorbea despre
situația militarilor în retragere din Rusia și oferea chiar exemplul
veteranilor din trupele de elită Spetsnaz, scriind că guvernul de la
Moscova nu depune mari eforturi pentru a asigura loialitatea acestor
trupe. Luptătorii din rândul trupelor Spetsnaz sunt plătiţi între
1.000-2.500 de euro pe lună. Mulţi luptători, după ce se pensionează,
sunt nevoiţi să se angajeze ca agenţi de pază deoarece pensiile oferite
de stat sunt prea mici pentru a trăi doar de pe urma lor, undeva in jur
de 170 de dolari pe luna. Unii dintre foştii soldaţi devin depresivi şi
alcoolici. La una dintre întâlnirile veteranilor, foarte bogată în
sticle de vodcă, unul dintre foştii luptători şi-a mărturisit
indignarea: „Suntem copii Kremlinului. Dar când nu mai avem acelaşi
randament suntem aruncaţi de parcă am fi nişte prezervative folosite”.
Imperativele modernizării armatelor
Problemele
cu care se confruntă veteranii ruși și americani vin în condițiile în
care armatele celor două state susțin că se modernizează.
Rusia
se află în plin proces de modernizare a forțelor armate, afectat
puternic însă de corupția din sistem. Programul de modernizare se
extinde pe perioada 2011-2020. Principalii beneficiari ai programului
sunt forțele nucleare strategice, iar apoi apărarea aeriană,
comunicațiile, sistemele de recunoaștere și programul generației a
cincea de avioane multirol.
De
partea cealaltă, armata SUA se confruntă cu reduceri bugetare. Având în
vedere că modernizarea forțelor nucleare este o proritate și la
Washington, la fel și investiția în noi tehnologii, rămâne ca elementul
uman să suporte cele mai mari consecințe ale reducerii fondurilor.
Există
și situații aflate la polul opus. Spre exemplu, circa 50% din bugetul
canadian al Apărării este utilizat pentru plata salariilor și pensiilor
militarilor. Salariul unui sergent canadian este de 65.000 de de dolari
canadieni, în timp ce salariul unui sergent dintr-o altă țară NATO,
Franța, este echivalent cu 26.000 de dolari candieni. Cheltuielile mari
pentru salarii înseamnă fonduri mai puține pentru achiziția de
echipamente. Astfel, Canada investește aici doar 14% din bugetul
apărării, în timp ce SUA investesc 25%, Franța 28,6%, iar Marea Britanie
23,1%.
