Încă o mie de refugiați au trecut granița din Ungaria spre Austria în cursul dimineții
În total, peste 3.000 de refugiați au ajuns în ultimele ore în zona frontierei în dreptul orașului austriac Nickelsdorf.
Aproximativ 1.500 dintre aceștia s-au deplasat cu autobuzele în cursul dimineții spre diferite centre amenajate în Viena, Austria Inferioară și Austria Superioară și pot să-și continue drumul spre Germania, dacă doresc.
Sute de refugiați veniți din Ungaria au călătorit cu trenul regional de la Budapesta la Hegeyshalom, un oraș în apropiere de graniță, de unde și-au continuat drumul pe jos pe ultimii 10 kilometri spre Nickelsdorf.
"În acest moment există 1.800 de persoane în jurul Nickelsdorf", a declarat în cursul dimineții pentru agenția de presă APA adjunctul șefului poliției regionale, Christian Stella.
Cu acești nou sosiți, numărul celor 10.000 de refugiați pe care Austria prevedea sâmbătă să-i primească a fost atins.
Poliția austriacă afirmă că nu știe câți refugiați ar urma să mai vină în cursul zilei de duminică.
Papa invită fiecare parohie din Europa să primească o familie de refugiați
Într-un "gest concret", Suveranul Pontif a invitat ca "fiecare parohie, fiecare comunitate religioasă, fiecare mănăstire, fiecare lăcaș de cult al Europei să primească câte o familie".
"În fața tragediei a zeci de mii de solicitanți de azil, care fug din fața morții, victime ale războiului și ale foamei, cei care sunt pe drum spre o speranță a vieții, Evanghelia ne îndeamnă și ne cere să fim 'apropiați' de cei mai mici și de cei mai abandonați și să le dăm o speranță concretă", a îndemnat el, în timpul rugăciunii Angelus.
Nu este vorba doar de a le spune "curaj, răbdare", a precizat papa în fața a 1.000 de credincioși reuniți în Piața Sf.Petru la Roma, adăugând: "Speranța creștină este combativă".
"Mă întorc spre frații mei episcopi din Europa, adevărați păstori, pentru ca ei să susțină apelul meu în diocezele lor", a declarat Suveranul Pontif, precizând că el ar începe prin dioceza sa din Roma și că cele două parohii ale Vaticanului ar primi "în zilele următoare" două familii de refugiați.
Australia cere Europei să atace Statul Islamic pentru a opri refugiații
Ministrul de externe al Australiei Julie Bishop a cerut ca mai multe state europene să efectueze lovituri aeriene împotriva Statului Islamic (SI) atât în Irak cât și în Siria pentru a opri criza refugiaților care asaltează Europa, a relatat luni ziarul The Australian, citat de agenția DPA.
 |
| |
Bishop a declarat, într-un interviu acordat ziarului național, că țările europene ar putea ajuta să se pună capăt unei "crize de proporții globale" prin bombardamente asupra teroriștilor islamici care distrug state și provoacă un exod în masă al populațiilor.
"Țările vecine Siriei și Irakului, Libanul, Iordania și altele suportă povara a milioane de oameni care fug trecând granițele lor și apoi intră în Europa", a afirmat ea.
"De aceea, cred că europenii trebuie să fie implicați în loviturile aeriene ale coaliției și efortul din Siria și Irak".
Apelul ei intervine în timp ce Australia ia în considerare o cerere din partea Statelor Unite de extindere a atacurilor forțelor aeriene australiene asupra Statului Islamic în Irak și Siria. Un comitet de securitate guvernamental este de așteptat să discute problema în această săptămână, notează DPA.
Contribuția actuală a Australiei la forța coaliției constă din șase bombardiere F/A-18 Super Hornet, realimentare și aeronave de transport, precum și 200 de instructori militari în Irak.
Peste 20 de țări fac parte din coaliția militară ce luptă contra Statului Islamic în Irak, inclusiv Marea Britanie, Australia, Canada, Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Olanda, Iordania, Maroc, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia și Qatar.
Potrivit lui Bishop, atacurile aeriene ale coaliției asupra SI i-au forțat pe jihadiști să renunțe la tactica de formare a coloanelor și a lua cu asalt orașe, dar aproximativ 30.000 de combatanți sunt deja în orașe, ceea ce face greu să nu fie loviți civilii.
Ea a notat de asemenea că Statul Islamic s-a extins peste frontiera irakiano-siriană într-un teritoriu care în esență nu este guvernat nici de regimul sirian și nici de cel irakian.
"Țările vecine Siriei și Irakului, Libanul, Iordania și altele suportă povara a milioane de oameni care fug trecând granițele lor și apoi intră în Europa", a afirmat ea.
"De aceea, cred că europenii trebuie să fie implicați în loviturile aeriene ale coaliției și efortul din Siria și Irak".
Apelul ei intervine în timp ce Australia ia în considerare o cerere din partea Statelor Unite de extindere a atacurilor forțelor aeriene australiene asupra Statului Islamic în Irak și Siria. Un comitet de securitate guvernamental este de așteptat să discute problema în această săptămână, notează DPA.
Contribuția actuală a Australiei la forța coaliției constă din șase bombardiere F/A-18 Super Hornet, realimentare și aeronave de transport, precum și 200 de instructori militari în Irak.
Peste 20 de țări fac parte din coaliția militară ce luptă contra Statului Islamic în Irak, inclusiv Marea Britanie, Australia, Canada, Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Olanda, Iordania, Maroc, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia și Qatar.
Potrivit lui Bishop, atacurile aeriene ale coaliției asupra SI i-au forțat pe jihadiști să renunțe la tactica de formare a coloanelor și a lua cu asalt orașe, dar aproximativ 30.000 de combatanți sunt deja în orașe, ceea ce face greu să nu fie loviți civilii.
Ea a notat de asemenea că Statul Islamic s-a extins peste frontiera irakiano-siriană într-un teritoriu care în esență nu este guvernat nici de regimul sirian și nici de cel irakian.
Primirea refugiaților ar urma să coste Germania 10 miliarde de euro în 2015
Primirea unui număr record de solicitanți de azil ar urma să coste Germania circa 10 miliarde de euro în acest an, respectiv de patru ori mai mult decât anul trecut, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung în ediția sa de duminică, conform unor informații făcute publice în avans, relatează AFP.
Creșterea de buget estimată de FAZ este proporțională cu cea a numărului de migranți înregistrați pe pământ german: 800.000 de bărbați, femei și copii ar urma să solicite azil în 2015, față de 203.000 anul trecut, a anunțat Berlinul în această vară.
Potrivit cotidianului, guvernul a vorbit în cadrul unui summit privind refugiații organizat în luna iulie despre un buget de 5,6 miliarde de euro pentru primirea a 450.000 de persoane.
În condițiile în care numărul sosirilor pe pământ german a cunoscut o accelerare netă, suma de 10 miliarde de euro pare una veridică, la diferitele niveluri administrative ale țării, federal, regional sau municipal, explică ziarul.
Statul german evaluează la 12-13.000 de euro de persoană costul anual al preluării refugiaților de către municipalități, sumă în care este inclusă găzduirea în timpul examinării cererii de azil, hrana, asistența medicală și suma lunară de 143 de euro, reprezentând bani de buzunar.
Germania ar urma să cheltuiască 0,5 miliarde de euro pentru crearea de posturi suplimentare de profesori plătiți de landuri și să suporte, de asemenea, angajarea a 2.000 de angajați suplimentari de către Oficiul federal pentru imigrație și refugiați.
O reuniune urmează să aibă loc duminică seară în cadrul coaliției pentru a organiza repartiția costurilor între statul federal și colectivitățile locale, care trebuie să fie decisă cel mai târziu la 24 septembrie într-o întâlnire a membrilor guvernului cu cei ai statele regionale.
Potrivit cotidianului, guvernul a vorbit în cadrul unui summit privind refugiații organizat în luna iulie despre un buget de 5,6 miliarde de euro pentru primirea a 450.000 de persoane.
În condițiile în care numărul sosirilor pe pământ german a cunoscut o accelerare netă, suma de 10 miliarde de euro pare una veridică, la diferitele niveluri administrative ale țării, federal, regional sau municipal, explică ziarul.
Statul german evaluează la 12-13.000 de euro de persoană costul anual al preluării refugiaților de către municipalități, sumă în care este inclusă găzduirea în timpul examinării cererii de azil, hrana, asistența medicală și suma lunară de 143 de euro, reprezentând bani de buzunar.
Germania ar urma să cheltuiască 0,5 miliarde de euro pentru crearea de posturi suplimentare de profesori plătiți de landuri și să suporte, de asemenea, angajarea a 2.000 de angajați suplimentari de către Oficiul federal pentru imigrație și refugiați.
O reuniune urmează să aibă loc duminică seară în cadrul coaliției pentru a organiza repartiția costurilor între statul federal și colectivitățile locale, care trebuie să fie decisă cel mai târziu la 24 septembrie într-o întâlnire a membrilor guvernului cu cei ai statele regionale.
Ungaria ar putea desfășura armata la frontierele sale după 15 septembrie, pentru a stăvili afluxul de imigranți
Premierul ungar, Viktor Orban, a afirmat sâmbătă că Ungaria va desfășura forțe de poliție de-a lungul frontierei sale sudice după 15 septembrie, pentru a stăvili afluxul de imigranți, și va trimite și armata dacă parlamentul aprobă o propunere guvernamentală, relatează agenția Reuters.
''Vor veni mari schimbări după 15 septembrie și vom pune granițele sub control pas cu pas'', a declarat Orban într-o conferință de presă. ''Vom trimite poliția, apoi, dacă vom obține aprobarea parlamentului, vom desfășura armata'', a adăugat premierul ungar.
''Nu sunt 150.000 (de imigranți sosiți) pe care unii vor să-i împartă pe cote, nu sunt 500.000, număr pe care l-am auzit la Bruxelles, ci milioane, apoi zeci de milioane, deoarece afluxul de imigranți este fără sfârșit'', a afirmat Orban.
''Nu sunt 150.000 (de imigranți sosiți) pe care unii vor să-i împartă pe cote, nu sunt 500.000, număr pe care l-am auzit la Bruxelles, ci milioane, apoi zeci de milioane, deoarece afluxul de imigranți este fără sfârșit'', a afirmat Orban.
Sarkozy vrea centre de primire pentru refugiați în Africa de Nord, Serbia sau Bulgaria
Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a pledat sâmbătă pentru înființarea de centre de primire în Africa de Nord, Serbia sau în Bulgaria care să acorde sau nu statutul de refugiat politic imigranților înainte ca aceștia să intre în spațiul Schengen, relatează AFP.
Sarkozy a făcut această afirmație în localitatea La Baule, la o tabără de vară regională a partidului său, Republicanii, și a făcut un apel la "reînființarea" spațiului de liberă circulație format din 26 de țări.
"Nu cred într-o reformă a Schengen. Trebuie să reînființăm Schengen în Europa", a spus președintele Republicanilor, cu "condiția prealabilă" ca toate statele membre să aibă "aceeași politică migratorie".
Potrivit fostului șef de stat, "statutul de refugiat politic trebuie refuzat sau acordat înainte să fie traversată Marea Mediterană. După aceea, este prea târziu!", preconizând amenajarea de "centre de primire în țări din Africa de Nord care vor dori să le găzduiască sau în Serbia și în Bulgaria, țări care nu sunt în Schengen".
"Am spune 'da' sau 'nu' statutului de refugiat politic, dar nu am avea drama din Mediterana", a adăugat Sarkozy.
Marile său rival pentru învestitura partidului pentru o candidatură la prezidențialele din 2017, Alain Juppé, a făcut apel "să se facă distincție între imigranții economici și refugiați".
"Franța trebuie să-și asume partea sa de probleme, dar nu pe toate. În caz contrar, vor exista veritabile seisme politice și economice", a avertizat Alain Juppé.
El susține că trebuie preluat din nou controlul asupra situației. "François Hollande și Angela Merkel propun organizarea de centre de primire de urgență în Italia și în Grecia pentru a distinge între solicitanții de azil și imigranții economici. Să le facem (...) Există bărbați și femei care vin din țări în care nu sunt persecutați și nu au dreptul să solicite azil", a spus Alain Juppé.
"Nu cred într-o reformă a Schengen. Trebuie să reînființăm Schengen în Europa", a spus președintele Republicanilor, cu "condiția prealabilă" ca toate statele membre să aibă "aceeași politică migratorie".
Potrivit fostului șef de stat, "statutul de refugiat politic trebuie refuzat sau acordat înainte să fie traversată Marea Mediterană. După aceea, este prea târziu!", preconizând amenajarea de "centre de primire în țări din Africa de Nord care vor dori să le găzduiască sau în Serbia și în Bulgaria, țări care nu sunt în Schengen".
"Am spune 'da' sau 'nu' statutului de refugiat politic, dar nu am avea drama din Mediterana", a adăugat Sarkozy.
Marile său rival pentru învestitura partidului pentru o candidatură la prezidențialele din 2017, Alain Juppé, a făcut apel "să se facă distincție între imigranții economici și refugiați".
"Franța trebuie să-și asume partea sa de probleme, dar nu pe toate. În caz contrar, vor exista veritabile seisme politice și economice", a avertizat Alain Juppé.
El susține că trebuie preluat din nou controlul asupra situației. "François Hollande și Angela Merkel propun organizarea de centre de primire de urgență în Italia și în Grecia pentru a distinge între solicitanții de azil și imigranții economici. Să le facem (...) Există bărbați și femei care vin din țări în care nu sunt persecutați și nu au dreptul să solicite azil", a spus Alain Juppé.
Primind refugiații, Europa 'se sinucide', consideră fostul președinte ceh Vaclav Klaus
Prin primirea imigranților ilegali, Europa se sinucide, a apreciat marți fostul președinte ceh Vaclav Klaus, criticându-l totodată pe șeful diplomației franceze, Laurent Fabius, care a spus că atitudinea țărilor din Europa de Est față de acești refugiați este 'scandaloasă', transmite AFP.
'Declarațiile ministrului francez de externe și ale multor alți politicieni mi-au atras atenția și m-au iritat', a declarat Vaclav Klaus pentru ediția electronică a publicației locale Dnes.
'Dacă Europa vrea să se sinucidă prin primirea unui număr nelimitat de imigranți, nu are decât s-o facă, dar fără acordul nostru', a punctat fostul președinte ceh dintre anii 2003 și 2013. În ceea ce ne privește, 'noi trebuie să spunem un 'nu' hotărât', a subliniat el.
Laurent Fabius a calificat duminică drept 'scandaloase' reticențele 'unui anumit număr de țări din Europa' față de ideea repartizării imigranților ilegali, el precizând că țările despre care vorbește sunt cele care se găsesc 'în estul Europei'.
În replică, Vaclav Klaus a menționat că imigrația nu face parte din drepturile omului, iar actualul mod de gândire al europenilor favorabili primirii refugiaților trebuie să se schimbe. 'În timp ce așteptăm ca Europa să îndrăznească să spună că imigrația nu este un drept al omului, timpul trece și situația devine tot mai amenințătoare', a avertizat fostul șef al statului ceh.
Republica Cehă este deocamdată doar o țară de tranzit a refugiaților care doresc să ajungă în Europa de Vest. În noaptea de luni spre marți, poliția cehă a arestat 214 astfel de imigranți ilegali, majoritatea sirieni, care călătoreau în trenuri ce circulau între Ungaria și Austria.
Premierii din cele patru țări ale Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și Polonia) se vor reuni vineri la Praga pentru a discuta în principal despre valul de refugiați. Conform presei, cei patru șefi de guvern urmează să reafirme opoziția lor față de propunerea repartizării refugiaților prin cote obligatorii între statele membre ale UE, idee readusă în discuție de Germania și Franța, deși ea nu a întrunit suficient sprijin în cadrului Consiliului European din luna iunie.
Potrivit ultimelor date publicate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), numărul refugiaților veniți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia care au reușit de la începutul acestui an să ajungă în Europa traversând Marea Mediterană a trecut de 350.000.
'Dacă Europa vrea să se sinucidă prin primirea unui număr nelimitat de imigranți, nu are decât s-o facă, dar fără acordul nostru', a punctat fostul președinte ceh dintre anii 2003 și 2013. În ceea ce ne privește, 'noi trebuie să spunem un 'nu' hotărât', a subliniat el.
Laurent Fabius a calificat duminică drept 'scandaloase' reticențele 'unui anumit număr de țări din Europa' față de ideea repartizării imigranților ilegali, el precizând că țările despre care vorbește sunt cele care se găsesc 'în estul Europei'.
În replică, Vaclav Klaus a menționat că imigrația nu face parte din drepturile omului, iar actualul mod de gândire al europenilor favorabili primirii refugiaților trebuie să se schimbe. 'În timp ce așteptăm ca Europa să îndrăznească să spună că imigrația nu este un drept al omului, timpul trece și situația devine tot mai amenințătoare', a avertizat fostul șef al statului ceh.
Republica Cehă este deocamdată doar o țară de tranzit a refugiaților care doresc să ajungă în Europa de Vest. În noaptea de luni spre marți, poliția cehă a arestat 214 astfel de imigranți ilegali, majoritatea sirieni, care călătoreau în trenuri ce circulau între Ungaria și Austria.
Premierii din cele patru țări ale Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și Polonia) se vor reuni vineri la Praga pentru a discuta în principal despre valul de refugiați. Conform presei, cei patru șefi de guvern urmează să reafirme opoziția lor față de propunerea repartizării refugiaților prin cote obligatorii între statele membre ale UE, idee readusă în discuție de Germania și Franța, deși ea nu a întrunit suficient sprijin în cadrului Consiliului European din luna iunie.
Potrivit ultimelor date publicate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), numărul refugiaților veniți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia care au reușit de la începutul acestui an să ajungă în Europa traversând Marea Mediterană a trecut de 350.000.
Putin: Europa urmează orbește politica americană față de imigranți, iar apoi poartă singură povara afluxului
Europa urmează orbește politica americană față de imigranți în cadrul angajamentelor aliate, iar apoi poartă singură povara afluxului important de imigranți, a declarat joi seara președintele rus Vladimir Putin la un forum economic regional la Vladivostok (Extremul Orient), potrivit agenției de presă RIA Novosti.
Criza imigranților cu care se confruntă astăzi Europa era absolut previzibilă, având în vedere că Occidentul continuă să-și impună politicile în regiunile lumii musulmane, a spus șeful statului rus, citat de agenția de presă TASS.
'Am spus de mai multe ori: această criză era destul de previzibilă. Dacă vă amintiți, Rusia și eu personal am avertizat în legătură cu aceasta cu câțiva ani în urmă. Am avertizat că vor exista probleme de amploare, dacă așa-numiții noștri parteneri occidentali vor duce — așa cum am spus întotdeauna — acea politică externă greșită, în special în regiunile lumii musulmane din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, pe care o duc acum', a afirmat liderul rus.
'Aceasta este politica impunerii standardelor proprii, fără a ține cont de particularitățile istorice, religioase, naționale, culturale ale acestor regiuni', — a adăugat șeful statului rus, potrivit căruia 'aceasta este în primul rând politica partenerilor noștri americani'.
În acest context, Putin și-a exprimat surprinderea că unele mass-media din SUA critică Europa pentru rigiditatea excesivă față de imigranți, afirmând că Statele Unite sunt cele care au provocat problema.
'SUA nu se confruntă cu un aflux de imigranți atât de mare', în timp ce Europa 'urmează orbește instrucțiunile Statelor Unite' și suferă foarte mult, a insistat Putin, într-o întâlnire cu jurnaliștii în marja acestui summit regional, care și-a deschis joi lucrările, preconizate să dureze până sâmbătă.
Pe fondul crizei imigranților, ambasadorul Rusiei pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat joi că Bruxellesul recunoaște necesitatea unui dialog cu Rusia pe probleme de imigrație.
'Am spus de mai multe ori: această criză era destul de previzibilă. Dacă vă amintiți, Rusia și eu personal am avertizat în legătură cu aceasta cu câțiva ani în urmă. Am avertizat că vor exista probleme de amploare, dacă așa-numiții noștri parteneri occidentali vor duce — așa cum am spus întotdeauna — acea politică externă greșită, în special în regiunile lumii musulmane din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, pe care o duc acum', a afirmat liderul rus.
'Aceasta este politica impunerii standardelor proprii, fără a ține cont de particularitățile istorice, religioase, naționale, culturale ale acestor regiuni', — a adăugat șeful statului rus, potrivit căruia 'aceasta este în primul rând politica partenerilor noștri americani'.
În acest context, Putin și-a exprimat surprinderea că unele mass-media din SUA critică Europa pentru rigiditatea excesivă față de imigranți, afirmând că Statele Unite sunt cele care au provocat problema.
'SUA nu se confruntă cu un aflux de imigranți atât de mare', în timp ce Europa 'urmează orbește instrucțiunile Statelor Unite' și suferă foarte mult, a insistat Putin, într-o întâlnire cu jurnaliștii în marja acestui summit regional, care și-a deschis joi lucrările, preconizate să dureze până sâmbătă.
Pe fondul crizei imigranților, ambasadorul Rusiei pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat joi că Bruxellesul recunoaște necesitatea unui dialog cu Rusia pe probleme de imigrație.
