Această mică revoluție a fost adoptată anul trecut, într-o țară cu o
medie de vârstă printre cele mai ridicate și unde majoratul se
sărbătorește la 20 ani. Aproximativ 2,4 milioane de japonezi, dintr-o
populație totală de 127 de milioane, vor beneficia de această măsură
intrată în vigoare la 19 iunie.
Un sondaj ale agenției Kyodo relevă însă că 90% dintre noii votanți
recunosc că nu înțeleg programele partidelor politice nipone.
Iar asta devine un factor de stres pentru acești alegători. "Cred că
nu trebuie să votăm fără o reflecție", afirmă Takumi Numata, 19 ani,
student din Kawasaki, care intenționează să se documenteze serios pentru
ca alegerea sa 'să reflecte ideile sale'.
Pentru a pregăti terenul, Ministerul Educației a distribuit în toamnă
manuale de politică în toate liceele țării. Printre recomandările
adresate profesorilor s-a numărat și simularea unor alegeri.
Însă Ryouhei Takahashi, profesor la Universitatea Chuo din Tokyo și
fondator al Consiliului Japonez pentru Tineri, se îndoiește de
eficacitatea unor astfel de programe. "Nu cred că educația politică
trebuie să se reducă la a-i învăța pe elevi să pună buletinul de vot în
urnă", afirmă el ironic. "Ea trebuie în primul rând să îi învețe pe
tineri o cultură politică pentru ca ei să-și facă propria opinie",
adaugă profesorul.
Deși învățământul politic este înscris în Legea Fundamentală privind
Educația (1947, revizuită în 2006), materia este neglijată. Motivul:
interdicția de a promova un anume partid politic, menționată în același
text și interpretată ca interzicere a oricărei dezbateri politice. Între
autocenzură și lipsă de pregătire sau pur și simplu din dezinteres,
profesorii nu insistă cu această materie.
"'Citiți asta', ne-a spus profesorul distribuind broșura guvernului
despre alegeri. Asta a fost tot", spune Natsumi Tomita, 19 ani, vorbind
despre ultimul său an de liceu. "Am fost puțin pierdut, pentru că nu am
primit nicio explicație", adaugă el.
În opinia profesorului Takahashi, mai mult decât a educa, guvernul
încearcă de fapt să afișeze cifre flatante prin creșterea ratei de
participare a tinerilor la alegeri. La ultimul scrutin național din
decembrie 2014, japonezii din categoria de vârstă 20 de ani au votat
numai în proporție de 33%, comparativ cu 68% printre persoanele de 60 de
ani.
Partidele politice japoneze își sporesc și ele eforturile de a atrage
voturile nou-veniților, unele mergând până la a-și publica programele
sub formă de benzi desenate, inițiative taxate drept 'infantile' pe
rețelele de socializare.
Trebuie mers mai departe, susține Kensuke Harada, responsabil al
asociației non-profit 'Youth Create', care organizează campanii de
sensibilizare față de politică în rândul tinerilor. "Scăderea vârstei
persoanelor cu drept de vot la 18 ani nu este decât începutul
angajamentului tinerilor în politică. Ei trebuie să își poată face
auzită vocea mai des și în afara perioadelor electorale", afirmă el.
Restricțiile sunt în continuare extrem de numeroase, adaugă el,
într-o țară guvernată cu prioritate de către și pentru persoanele în
vârstă. Până recent liceenii aveau interdicție totală de a se angaja în
activități politice, pe baza unei recomandări a Ministerului Educației
din 1969. Revizuită în toamna lui 2015, ea le permite acum liceenilor să
facă militantism politic, însă doar în afara școlii.
De asemenea, numai persoanele de peste 18 ani au dreptul să se
angajeze în campanii politice pe Twitter. Tinerii de 16-17 ani nu pot
promova un candidat sau un partid pe această rețea de socializare.
Viitoarea etapă, intrarea în politică. Pentru moment, japonezii
trebuie să aibă 25 de ani pentru a candida pentru Camera Deputaților și
cel puțin 30 de ani pentru a accede în Senat, comparativ cu 18 și,
respectiv, 24 de ani în cazul Franței.
